IRIS
Inovare Responsabilitate Integrare Specializare
Ce sunt Intreprinderile Sociale?
Conceptul de intreprindere sociala s-a conturat treptat in relatie directa cu conceptul de Economia Sociala, reprezentand o structura specifica a acesteia. Intreprinderile sociale sunt entitati nou create, reprezentand o alta forma antreprenoriala care retine unele elemente din experinetele celui de-al treilea sector.
Intreprinderile Sociale si relatia acestora cu Economia Sociala si cu celelalte domenii ale Economiei
Figura 1:Delimitarea conceptului de Economie Sociala
Intreprinderile Sociale si relatia lor cu alte forme de organizare ale Economiei Sociale
Figura 2:Intreprinderi Sociale (sursa: Defourny, 2004)
Criterii pentru definirea Economiei Sociale
Reteaua Europeana pentru activitatea Intreprinderilor Sociale (EMES) a propus o serie decriterii pentru definirea economiei sociale:
Caracteristici Economice:
- Grad ridicat de autonomie
- Asumarea riscurilor antreprenoriale
- Nivel minim de munca remunerata
- Activitate continua in productia de bunuri si / sau prestari de servicii
Caracteristici sociale:
- Initiativa porneste de la un grup de cetateni
- Sisteme de decizii care nu prefera detinerea de capital si se bazeaza pe principiul „un membru,o voce"
- Caracter participativ (care include si persoanele implicate in activitate) si procedura directa de luare a deciziilor
- Distibutie limitata ca amploare a profitului
- O cauza in folosul societatii (actiunea sa produca rezultate pozitive pentru intreaga comunitate locala
Formele juridice ale Intreprinderilor Sociale in UE
Dupa examinarea persoanelor juridice active in Economia Sociala (Mitrosyli, 2007, Centrul National de Cercetari Sociale Grecia) care indeplinesc criteriile Intreprinderilor Sociale, reiese ca, desi exista o pluralitate de forme juridice in intreaga Europa, formele juridice de guvernare cele mai des intalnitea Intreprinderilor sociale sunt:
-de tip cooperarativa
In forma de cooperativa se incadreaza:
- -Cooperativele Sociale din Italia (Legea381/1991),
- -CooperativaSociala Solidaritatea din Portugalia (Legea din 22.12.1997)
- -Societatea Comerciala cu Raspundere Limitata(sc.,SRL ) din Grecia (Legea 2716/1999, articolul 12)
- -Compania Cooperatista, cu scop colectiv dinFranta (Legea 624/2001)
- -Cooperativa Europeana (Regulamentul (U.E.) nr 1435/2003).
- -de tip societate comerciala detinatoare de capital (de ex., SRL, SA)
Figura 3: Clasificarea formelor juridice a Intreprinderilor Sociale in U.E.
In forma de intreprindere comerciala se incadreaza:
-Compania de fezabilitate sociala din Belgia(legea 13/4/1995 din Codul Companiilor Comerciale)
-Compania cu scop comunitar din Marea Britanie(Legea din 10.28.2004)
-de tip „forma juridica deschisa (care nu poate fi inclusa in primele doua tipuri de mai sus, din moment ce acestea accepta orice fel de organizatie privata, daca incorporeaza in statutul lor unele cerinte juridice suplimentare (vezi de asemenea, Lamiceli, 2006).
In formula forma juridica deschisa se incadreaza :
- -Intreprinderea Sociala de Integrare din Finlanda(Legea 1351/2003)
- -Intreprinderea Sociala din Italia (Decretul155/2006) .
Din studiul procedurilor juridice, reies unele trasaturi comune. In toate legislatiile tarilor mentionate mai sus, indiferent de alegerea formei juridice, putem observa urmatoarele :
- – Elaborarea unui program de colaborare de ajutor reciproc
- – Respectarea principiului democratic
- – Adoptarea unei administrari de tip non-profit
- – Echilibrarea contradictiilor dintre auto-organizarea societatii civile, piata si institutile publice
- – Evidentierea solidaritatii drept un principiu de urmat
In concluzie, pe piata europeana exista doua tipuri predominante de intreprinderi in economia sociala:
- Intreprinderi care sunt implicate in actiunile de integrarea a persoanelor dezavantajate, prin urmare acestea folosesc atat persoane defavorizate cat si persoane care nu sunt membre ale grupurilor dezavantajate, care nu se adreseaza in mod special comunitatii locale
- Intreprinderi implicate in productia de bunuri sau in furnizarea de servicii de natura sociala, sau care ofera servicii care au ca grup tinta un grup social aparte sau o comunitate locala.
Prezentarea elementelor principale ale cadrului juridic a Intreprinderilor Sociale in Uniunea Europeana
Caracteristica principala a zonei Economiei Sociale este acea ca initiativele din interiorul acesteia se orienteaza in jurul unor obiective si mijloace sociale.
De asemenea, interesul este orientat in primul rand spre „producator” in timp ce in alte cazuri interesul este axat pe „consumator”. Cu toate acestea, distinctia pare sa fie mai degraba empirica si practica, decat conceptuala.
O metoda sigura de identificare a actiunilor care se integreaza in domeniul de aplicabilitate al economiei sociale o constituie recunoasterea caracteristicilor acestora. Potrivit unui studiu efectuat de Organizatia Europeana pentru Cooperare si Dezvoltare (OECD) in 1999, caracteristicile comune ale intreprinderilor din Economia Sociala sunt urmatoarele:
- Organizare in spirit antreprenorial.
- Urmarirea simultana a obiectivelor economice si sociale.
- Identificarea si punerea in aplicare a metodelor inovatoare si practicilor care abordeaza aspectele somajului si excluderii sociale.
- Contributia eficienta la dezvoltarea economica orientata spre intarirea coeziunii sociale.
In plus, persoanele implicate in acest tip de companii prezinta urmatoarele caracteristici generale:
– Angajatii provin din sectorul privat, pe care l-au parasit pentru a se dedica
actiunilor de solidaritate sociala.
-Provin din zone geografice cu nevoi sociale specifice, ceea ce contribuie la consolidarea proiectarii si la alegerea activitatilor
– Lucratorii voluntari si pensionarii care participa la initiativele aferente, cu scopul de a satisface necesitati concrete.
-Lucratorii voluntari si pensionarii care iau parte la initiativele respective, avand ca obiectiv satisfacerea necesitatilor concrete.
Intreprinderile sociale ca unitati economice folosesc in acest moment in toata Uniunea Europeana 30 milioane de oameni ca forta de munca. In conformitate cu concluziile organizatiei spaniole Ciriec,adoptate de catre Comisia Europeana, participarea organizatiilor din sectorul economiei sociale in ocuparea fortei de munca per total variaza in functie de tara.
Aceste organizatii folosesc intre 1- 2.5% din piata ocuparii fortei de munca in sectorul civil din Grecia si din Portugalia, aproximativ 4-8% in Italia, Suedia, Germania, Belgia, Franta, Austria, Finlanda, Spania si Marea Britanie si 12,5 si 14,3% in Danemarca, Irlanda si Tarile de Jos.
Uniunile furnizeaza 71% din locurile de munca din cel de-al treilea sector in Uniunea Europeana, cooperativele 25,7%, si fondurile mutuale 3,1%. Procentul pentru fiecare structura variaza de la o tara a Uniunii la alta.
De exemplu, cooperativele au o prezenta semnificativain Italia, Spania, Portugalia, Finlanda si Suedia, si corespund procentului de 45-55% din totalul locurilor de munca din sectorul economiei sociale. In alte tari, ocuparea fortei de munca se dezvolta in principal prin intermediul asociatiilor, a grupurilor de ajutor reciproc si a organizatiilor voluntare.
In linii mari, se observa o dezvoltare dubla: Pe de-o parte, uniunile se inmultesc fata de cooperative si de fondurile de ajutor reciproc. Asta se intampla datorita participarii membrilor care au ca baza o zona sau un scop, si nu o anumita profesie. Pe de alta parte, cooperativele se inmultesc datorita tendintei de fortificare a activitatilor economice.
Conform unui sondaj al Uniunii Cooperatiste Internationale, miscarea de cooperare a fost reprezentata in cincisprezece (la acel moment) state membre ale Uniunii Europene, respectiv 131.314 cooperative,care au intrunit 85.348.798 membri si 2.500.000 de salariati.
Din aceste intreprinderi:
- 35,4% apartineau sectorului primar (agricultura, pescuit, exploatarea resurselor forestiere), cu 12,45% membri si 31,3% angajati
- 20,6% apartineau sectorului secundar (artizanat, forta de munca) cu 1% membri si 23,3% salariati
- 44% apartineau sectorului tertiar (banci, institutii de credit, asigurari, comertsi asociatii de consumatori, cooperative din domeniul sanatatii, locuintei, transporturilor etc.) cu 86,55% din membri si 45,4% angajati.
Acelasi sondaj in 41 de tari europene ridica totalul cooperativelor la 288.560, totalul membrilor la 140,307,328 si angajatii la 4,892,384 de persoane.
- 37,6% din aceste societati apartineau sectorului primar, 16,4% apartineau sectorului secundar si 46% sectorului tertiar. (Alianta de cooperare internationala, statistici si informare cu privire la cooperativele europene, la Consiliul Superior de Cooperare, raport al Consiliului Superior de Cooperare 2000; Miscarea cooperatistain Franta Miscarile cooperatiste in Uniunea Europeana, 2001.)
Potrivit aceluiasi sondaj, comparativ cu cele 41 de tari europene cercetate, cincisprezece (la acea data) tari din UE sunt in posesia a 45,5% din totalul cooperativelor,cele mai importante fiind cele agricole, cele de cazare si cele muncitoresti.
In ceea ce priveste membrii cooperativelor din Uniunea Europeana, principalele sectoare sunt cele ale bancilor, agriculturii si de consum, in timp ce cooperativele mai importante ca numar de angajati sunt cele bancare, agricole si muncitoresti.
Cooperativele agricole reprezinta o ramura importantaa economiei sociale, cu toate ca urmeaza o politica de risc si refuza imprumuturi de sume mici.
O mare importanta o au si acele tari care au un sector agricol foarte bine dezvoltat.
Un rol major il au in continuare grupurile de ajutor reciproc, active in special in domeniul sanatatii, precum si in cel al asistentei sociale, desi acestea sunt in general limitate la acordarea de ajutor la domiciliu persoanelor in varsta, precum si persoanelor cu dizabilitati.
In final, cooperativele muncitoresti se dezvolta in unele tari, cum ar fi Suedia si Spania, dar ele sunt de fapt mecanisme de incorporare a persoanelor afectate de excluziunea sociala (EUROSTAT, Un studiu pilot privind cooperativele de ajutor reciproc, asociatii si fundatii, 2001).
Un alt tip de intreprindere sociala, sunt asa numitele Intreprinderi pentru integrarea sociala a muncii (WISEs) cunoscute si sub numele de companii sociale acestea exista in multe formate si marimi si prezinta o varietate numeroasa de obiective. Unele actioneaza drept piata de forta de munca intermediara temporara, prin care trec stagiarii in drumul lor catre un loc de munca conventional, in timp ce altele, in mod special acelea care au drept grup tinta persoanele cu dizabilitati sau cu boli mintale, ofera locuri de munca pe perioade lungi de timp. Acestea pot fi catalogate drept asociatatii, cooperative sau companii pe baza de actiuni, iar in unele tari beneficiaza de un statut legal special de exemplu, in Italia, exista aproape 7000 de cooperative sociale de tip B, care indeplinesc aceste functii.
Intreprinderile de tipul celor WISE supravietuiesc si prospera intr-un numar variat de modalitati. In mod obisnuit acestea combina veniturile obtinute din tranzactii efectuate pe piata cu anumite compensatii provenite din sectorul public pentru costurile aditionale suportate in angajarea persoanelor cu dizabilitati. De asemenea, acestea pot accesa un flux de venituri sprijinind anumite politici, precum ingrijirea copiilor, imbunatatirea calitatii mediului inconjurator sau regenerarea urbana. Astfel de fluxuri de venit difera considerabil de la o tara la alta.
O relatare coerenta a diferitelor tipuri de Intreprinderi Sociale impreuna cu o descriere a starii de fapt in statele membre UE este prezentata mai jos:
Locurile de munca platite din cooperative, societati de ajutor reciproc si asociatii in Uniunea Europeana (2002-2003)
* Datele prezentate pentru societatile de ajutor reciproc sunt integrate in datele privind Cooperativele din Italia si in cele ale Asociatiilor din Portugalia.
Potrivit unor studii intreprinse de organizatii precum Reteaua Europeana EMES, au fost recunoscute printre membrii UE anumite tipuri de intreprinderi de succes pentru economia sociala:
- Intreprinderile de prestari servicii sociale din Austria
- Cooperativele de munca din Finlanda
- Intreprinderile sociale la finalitea din Belgia
- WISEs din Spania
- Cooperativele de interes general din Franta
- Integrarea la locul de munca din Germania si Marea Britanie
- Bancile etice pentru economia sociala din Marea Britanie
- Cooperativele sociale din Italia
Devine evident ca forma exacta a intreprinderilor sociale pe care fiecare stat le-a implementat cu succes variaza in mod semnificativ. Folosirea unor anumite formule socio-economice legale pot provoca grupurilor fondatoare si agentilor economici cheltuieli relativ mai mari de operare decat alte forme de societati private. Cheltuielile determinate de caracteristicile speciale ale organizatiilor ES sunt raspunzatoare pentru internalizarea costurilor sociale, ele fiind legate de procesul democratic de luare a deciziei, metoda de alocare excedentara si natura bunurilor si serviciilor produse, care sunt in esenta de interes general, in comparatie cu procesul de externalizare a costurilor private intreprins de companiile non-profit traditionale.
Aceste tipuri de costuri pot sa apara in diferite forme, cum ar fi:
- Restrictii in ceea ce priveste modul de alocare a surplusurilor si a rezervelor;
- Existenta unor organisme de control si evaluare la care anumite organizatii sunt obligate sa adere (precum cooperativele din Austria si Germania);
- Limitarea privind derularea unor proiecte cu valoare economica mare, cum este in cazul Statutului Asociativ in Italia;
- Cerinte in ceea ce priveste numarul minim de membri sau capital initial.
Prin urmare, pe baza:
- Analizelor cost-beneficiu
- Evaluarea posibilitatilor
- Avantajelor si dezavantajelor,
grupurile sau membrii fondatori ar putea fi descurajati sa adopte anumite forme juridice in favoarea altora (economistii numesc acest proces economii la alegerea intre alternativele legale de statut ale acestora)
Piata produselor economiei sociale
Organizatia Intreprinderilor Sociale Europene (Social Firms Europe CEFEC) este o retea de intreprinderi sociale, cooperative, ONG-uri etc.,care au ca scop ocuparea fortei de munca remunerata pentru persoanele cu dizabilitatisi pentru grupurile sociale dezavantajate.
CEFEC activeaza inpermanenta in domeniul cercetarii cu scopul de a dovedi puterea de implicare a intreprinderilor sociale, evidentiand si maximizand rezultatele.
Manualele de „Recurs Linz” (Linz Apeal) Cap.A1, Cap. A2 si Cap.B prezinta experienta colectiva a membrilor acestei organizatii europene, cu recomandari pentru sprijinirea dezvoltarii actiunilor sectorului tertiar in Europa.
Capitolul B a fost actualizat in 2010, fiind urmat de un inventar semnificativ al situatiei pietei in sectorul economiei sociale in unele tari ale Uniunii Europene.
Situatia Intreprinderilor Sociale din Austria
- Numarul si tipul de intreprinderi sociale:
Exista aproximativ 20 de intreprinderi sociale, dintre care jumatate respecta criteriile elaborate de CEFEC.
Preponderente sunt intreprinderile private, cum ar fi restaurantele si firmele de catering, urmate de spalatorii-uscatorii, copiatoare si servicii de mediu.
- Organizatii de sprijin
In unele provincii opereaza o mare corporatie, PRO-MENTE AUSTRIA, care isi asuma responsabilitatea reabilitarii medicale, sociale si profesionale a pacientilor clinicilor de psihiatrie.
- Perspectiva intreprinderilor sociale
Datorita prioritatii acordate de catre stat persoanelor cu dizabilitati si plasarii acestora pe piata libera, suportul acordat de serviciile de reabilitare este orientat mai ales in aceasta directie, si nu in elaborarea unor masuri de economie sociala,cu unele exceptii, sau in acordarea de pensii.
Situatia Intreprinderilor Sociale de Stat din Belgia
- Numarul si tipul de intreprinderi sociale:
Exista aproximativ 800 de intreprinderi sociale, care sunt impartite in:
163 companii de „formare prin munca”,
153 de forme de reabilitare profesionala,
162 institutii de formare,
30 de intreprinderi adaptate,
200 de cooperative,
86 initiative emergente in antreprenoriat.
In general, toate intreprinderile sociale sunt deschise sa lucreze cu toate formele de dizabilitati si majoritatea lucreazain sectorul de prestari servicii. In special, s-a dezvoltat industria salubrizarii, datorita legii care favorizeaza curatenia domestica.
- Organizatii de sprijin
Agentiile au fost create pentru a sprijini intreprinderile sociale, in timp ce politica guvernamentala sprijina intreprinderile care detin locuri de munca adaptabile,cu privilegii si stimulente specifice.
- Perspectiva intreprinderilor sociale
Este necesara promovarea intreprinderilor sociale si in alte sectoare, din moment ce legislatia privind persoanele cu dizabilitati se raporteaza la companiile din sectorul tertiar sau la piata libera.
Situatia Interprinderilor Sociale din Germania
- Numarul si tipul de intreprinderi sociale:
Exista aproximativ 600 de intreprinderi sociale, 15000 de angajati, dintre care 20% au probleme de sanatate mintala si 30% au probleme psihice.
Productia industriala si diversele meserii reduc numarul muncitorilor cu dizabilitati, in timp ce se dezvolta noi sectoare de prestari servicii precum: restaurante, catering, managementul de unitati si comertul cu alimente.
- Organizatii de sprijin
Organizatia-umbrela BAG, care reprezintaintreprinderile sociale in Germania din anul 1987, este o organizatie de caritate care a ajutat la crearea intreprinderilor sociale, la dezvoltarea de noi oportunitati si a oferit consiliere si lobbying pentru fiecare etapa a dezvoltarii acestora. In ultimii 10 ani s-a infiintat un serviciu special de consiliere ce prevede aplicarea noilor masuri economice, contribuind astfel la cresterea activitatii in sectorul tertiar.
- Perspectiva intreprinderilor sociale
Politicienii au constientizat faptul ca intreprinderile sociale reprezinta modele de succes atat pentru persoanele cu dizabilitati, cat si pentru alte grupuri dezavantajate. Atelierele protejate costisitoare incep sa involueze ca structuri, din cauza numarului mare de concedieri in randul persoanelor cu dizabilitati in sectorul privat, in timp ce cel de al treilea sector incepe din nou sa se dezvolte dupa criza financiara recenta.
Intreprinderile Sociale de Stat din Finlanda
- Numarul si tipulintreprinderilor sociale:
Exista 210 intreprinderi sociale,avand 1500 de angajati, dintre care 500 prezinta dizabilitati.
- Organizatii de sprijin
Organizatia-umbrela a fost creata si sustinuta prin diverse programe Europene intre 2004 – 2008 si a ajutat la crearea intreprinderilor sociale prin oferirea de consultanta si lobbying la fiecare etapa, prin intermediul cooperarii cu ONG-urile si cu alte organizatii guvernamentale de sprijin.
- Perspectiva intreprinderilor sociale
Actiunea intreprinderilor sociale a inceput in 1997 la initiativa europeana si a fost continuata mai apoi de guvernul national.
Urmatorul obiectiv este reglementarea legislatiei in sprijinul angajatilor cu dizabilitati din intreprinderile sociale si o paleta mai larga de practici care nu depind de initiativele de management locale.
Intreprinderile Sociale de Stat din Italia
- Numarul si tipul intreprinderilor sociale:
Intreprinderile sociale sunt infiintate prin lege incepand cu 2006 si includ o gama larga de organizatii cu profit si non-profit, dintre care o parte este reprezentata de cooperative.
Existau deja 800 de cooperative sociale in 2005, care aveau in acel an 2000 de angajati ce prezentau dizabilitati psihice. Nu exista statistici recente cu privire la procentul persoanelor cu dizabilitati la nivel national, lipsesc date privind coordonarea existenta intre actorii sociali si institutiile de sanatate si, de asemenea, se observa existenta unor moduri diferite de a clasa persoanele cu dizabilitati.
- Organizatii de sprijin
Exista doua organizatii-umbrela la nivel national, compuse din firme care fac parte din al treilea sector, avand membri reprezentanti la toate nivelurile, care fac lobby la guvern si gestioneaza problemele cu serviciile publice. Una dintre organizatiile membre CEFEC este formata din 1950 de membri, dintre care cel mult 550 de angajati prezinta dizabilitati.
- Perspectiva intreprinderilor sociale
A aparut necesitatea de a rationaliza numarul legilor care privesc acest domeniu, pentru ca acesta sa se dezvolte mai independent.
Intreprinderile Sociale de Stat din Spania
- Numarul si tipulintreprinderilor sociale
Prima intreprindere sociala a fost infiintata in Andaluzia, fiind dedicata in special persoanelor bolnave psihic si persoanelor nevazatoare. Exista in prezent 29 de intreprinderi sociale cu 500 de angajati cu dizabilitati activiin multe domenii, inclusiv:
– Prelucrarea lemnului
– Gradinarit
– Curatatorie
– Telecomunicatii
– Computere
– Catering
- Organizatii de sprijin
Exista doua organizatii-umbrela locale pentru intreprinderile celui de-al treilea sector, care reprezinta in principal persoanele bolnave psihic si persoanele nevazatoare, care, in cooperare cu serviciile de sanatate de stat, sunt in curs de a dezvolta ateliere de formare profesionala, ateliere protejate, intreprinderi sociale si programe de asistenta in munca.
- Perspectiva intreprinderilor sociale
Exista o autonomie suficienta in diverse regiuni ale tarii in ceea ce priveste politica sociala si serviciile de sanatate, astfel incat exista date diferite de la regiune la regiune.
Intreprinderile Sociale de Stat din Portugalia
- Numarul si tipul intreprinderilor sociale
Primele intreprinderi sociale au fost infiintate in 1999, acum existand 470 de intreprinderi sociale responsabile de angajarea a 8000 de oameni in domenii cum ar fi: curatatorii, alimentatie, gradinarit, activitati culturale si de bunastare in general.
- Organizatii de sprijin
Nu exista organizatii-umbrela. Companiile apartin sectorului tertiar.
- Perspectiva intreprinderilor sociale
Se observa nevoia de sprijinire a activitatilor economiei sociale, intreaga economie fiind in recesiune.
Situatia Interprinderilor Sociale din Marea Britanie
- Numarul si tipul intreprinderilor sociale
In 2006 s-au inregistrat urmatoarele informatii:
– Sectorul intreprinderilor sociale a creat 1652 de locuri de munca cu norma intreaga, dintre care 52% au fost acoperite de catre persoanele cu dizabilitati.
– Cele mai multe companii au angajat personal cu diverse dizabilitati, 34 din ele oferind 25% din posturile lor pentru persoanele cu dizabilitati psihice.
– Rata de retentie a locurilor de munca este mare si exista un numar de 800 de stagiari care beneficiaza de participare la activitatile intreprinderilor sociale.
– Peste 80% din intreprinderi erau active in sectoarele de servicii, cum ar fi cele de intretinere si catering. Exista o varietate de activitati si in alte sectoare, cum ar fi mobila, ambalaje, etc.
2. Organizatii de sprijin
Organizatia-umbrela Social Firm din Marea Britanie, care reprezinta intreprinderile sociale in Anglia din 1999, este o organizatie caritabila, care a ajutat la crearea intreprinderilor sociale, dezvoltarea de noi oportunitati in consiliere in fiecare etapa a activitatilor de lobby, pentru a crea structura de sustinere si pentru a promova cercetarea si diseminarea bunelor practici.
Exemple de bune practici
Exemplele de succes ale activitatilor intreprinderilor economiei sociale in afaceri au fost identificate si sunt enumerate mai jos:
- Imbunatatirea calitatii vietii pentru comunitatea locala:
Aspire (Marea Britanie), Community TechnicalAid (Irlanda de Nord),TheFurnitureResourceCentreGroup(Marea Britanie),Sens (Belgia),RingwayAfter-School CareActiveLeisureScheme(Marea Britanie), Corsens(Franta),NotJustEnterprises (Marea Britanie),CEL(Irlanda de Nord), Supercare(Marea Britanie),Neighbourhood NurseriesInitiatives(Marea Britanie),Careline(Irlanda de Nord).
- Mediul :
Reclaim(Marea Britanie),The ArtsFactory(Marea Britanie), Ecological Recycling Company( Grecia),Archelon(Grecia).
- Cultura, Sport si Comunicatii. Intreprinderile foarte cunoscute sunt:
The Bromley-by-Bow HealthCentre(Marea Britanie),NaiscoilArdMhacha(Irlanda de Nord),NEMCO(Marea Britanie),GuildhallPress(Irlanda de Nord).
- Un exemplu notabil de structura socio-economica este Coompanion din Suedia, o retea de 25 de agentii locale pentru dezvoltarea cooperativelor. Acestea creeaza intre ele aproximativ 300 de intreprinderi noi anual, avand un profit de 6.7 milioane de Euro. Ceea ce este interesant la structura lor este faptul ca functioneaza pe un model de parteneriat care combina finantarea obtinuta de la stat ceea ce creaza stabilitate cu specificul local, ceea ce creaza o ancora solida. Structura nationala lejera furnizeaza o comunitate de practica printre cei 85 de lucratori ai agentiei, precum si o voce politica.
O abordare cu totul diferita aceea care prezinta un potential de crestere pe masura ce piata fortei de munca se restrange este de a combate lipsa fortei de munca prin promovarea in cadrul companiilor a optiunii recrutatii persoanelor care sunt somere de mult timp sau a persoanelor cu dizabilitati.
Aceasta abordare a fost adoptata cu succes in Tampere, Finlanda. Prin diminuarea birocratiei existente in procesul de selectie al companiei, parteneriatul pentru egalitate EQUAL Pirkanmaan Syke (Pulse of the Tampere Region) ajuta atat la rezolvarea problemei lipsei de forta de munca, cat si la imbunatirea calitatii vietii persoanelor dezavantajate. Printr-o agentie de consultanti aflata intr-un centru de afaceri, avand sapte consultanti distribuiti in randul organizatiilor partenere, Syke foloseste tehnici profesionale de promovare pentru a identifica companiile care sunt in cautarea unor lucratori motivati. Apoi are la dispozitie un sistem de subventii care poate reduce factura pentru salarii cu pana la 40% pentru o persoana cu dizabilitati, somera de mult timp.Proiectul are ca obiectiv simplificarea procesului de recrutare al companiilor pentru a gasi candidatii ideali. Prin folosirea acestei tehnici, proiectul a ajutat la crearea multor intreprinderi sociale €“ de fapt, la crearea a mai mult de jumatate din numarul total existent la nivel national.
Mai mult, proiectele EQUAL prezente in cateva tari au reusit sa acceseze diferite sisteme de acordare a subventiilor, care au ca scop nivelarea terenului de activare pentru intreprinderile sociale, prin oferirea unor compensatii pentru productivitatea redusa a angajatilor cu dizabilitati, pentru a face fata competitiei pietei libere.
De exemplu, in Italia, exista aproape 2.000 de cooperative sociale de tip B, carora li s-a acordat scutirea de la plata contributiilor sociale, pentru cei 28.000 de angajati defavorizati.
In Germania, cele 520 de intreprinderi care sunt membre ale Bundesarbeitsgemeinschaft Integrationsfirmen (BAG Integration) furnizeaza 400 de locuri de munca, dintre care jumate sunt rezervate pentru persoanele cu handicap sever. Acestea beneficiaza de pe urma unui regim de subventii platite dintr-un fond la care angajatorii trebuie sa cotizeze daca au recrutat mai putine persoane cu dizabilitati decat cota legala de 6%. Sunt oferite patru tipuri de suport: o subventie de 30% la salariu pentru compensarea productivitatii scazute; un supliment de integrare; servicii de consultanta; iar pentru acele intreprinderi a caror angajati cu dizabilitati depasesc 25% din numarul total, o contributie pentru acoperirea cheltuielilor generale.
In Grecia, cooperativele cu raspundere limitata (KoiSPEs) sunt scutite de la plata impozitului pe profit, cu exceptia TVA-ului.
Regiunea Walloon din Belgia ofera un stimulent de 60% pentru investitii celor 60 de entreprises de travail adapta (ETAs), care ofera locuri de munca pentru 6.000 de persoane.
Un alt caz interesant se refera la un grup de proiecte EQUAL care au dezvoltat tehnici ce pot ajuta intreprinderile sociale sa iasa din pietele marginalizate si sa se consolideze, prin efectuarea de R&D sistematic, urmate de dezvoltarea unor francize sociale.
Scopul modelelor de francize sociale este acela de a reduce riscurile atasate deschiderii unei noi afaceri pentru a reduce costurile crearii de noi locuri de munca pentru persoanele cu dizabilitati. Acest lucru este realizat prin efectuarea de cercetari pentru a identifica nise de afaceri adecvate in cadrul carora intreprinderile sociale pot prospera. Acestea pot codifica cunostintele legate de lansarea unei noi afaceri intr-o astfel de nisa; aceste cunostinte sunt puse de obicei la dispozitia antreprenorilor locali. Cateva exemple sunt:
- LeMat un lant de hoteluri care angajeaza persoane cu deficiente mintale, bazate pe modelul Hotelului Tritone, care a fost deschis la Trieste, Italia in 1991. Acestia au dezvoltat un manual operational si au infiintat o asociatie internationala permanenta.
- Cap Markte un grup de aproape 50 de supermarketuri de marime medie din Germania, originare din zona Stuttgartului, fiecare angajand intre 5 si 20 de persoane cu dizabilitati. Supermarketurile sunt detinute de o cooperativa de ateliere de lucru protejate si colaboreaza din punct de vedere comercial cu o cooperativa a comerciantilor cu amanuntul.
- Peiran un lant de sapte magazine amplasate in zona rurala a Greciei comercializeaza produse alimentare traditionale.Acestea furnizeaza locuri de munca pentru 17 tineri si actioneaza ca un punct de dezvoltarea a activitatilor locale.
- CASA (Care& Share Associates) un grup de companii detinute de angajati care furnizeaza servicii de intretinere pentru case, pe baza de contract cu autoritatile pentru servicii sociale locale. In fiecare an in cadrul companiei sunt distribuite actiuni personalului. Centrul acestui grup este Sunderland Home Care Associates, care angajeaza 185 de persoane, majoritatea femei. Acest grup s-a extins in patru alte orase din Nordul Marii Britanii, ceea ce a dus la crearea multor locuri de munca noi. Grupul se afla in continua extindere.
- Vagen ut! (O cale de iesire!) o metoda de succes bazata pe ideea de case la jumatatea drumului, care a infiintat sapte cooperative ce angajeaza un numar de 26 de persoane, dependenti aflati in procesul de recuperare si fosti detinuti. Asociatia se extinde din zona Goteborg catre alte orase din Suedia.